În anul 1922 s-a înfiinţat Gimnaziul de Stat din Luduş al cărui prim director a fost Ioan Vulcuţiu, urmat apoi de Ioan Modrigan.
Fotografie din anul 1939 cu elevii Gimnaziului de Stat din Luduş
În perioada interbelică, în Luduş au mai funcţionat încă două şcoli primare, una în limba maghiară şi una în limba evreiască. De asemenea, în perioada Războiului, până în 1946 a funcţionat o şcoală de ucenici şi o şcoală de contabilitate.
După Război, învăţământul luduşean s-a dezvoltat pe alte coordonate.
Prin clasele cu predare în limba română, instituţia este continuatoarea Şcolii româneşti confesionale, apărută în localitate în anul 1840, iar prin clasele cu predare în limba maghiară, această şcoală este continuatoarea Şcolii maghiare înfiinţate de statul maghiar în Luduş, în anul 1872.
Cele mai vechi matricole, care se păstrează în arhiva școlii, datează din anii 1898-1913. În acele vremuri, se studiau următoarele obiecte de învăţământ: religie şi morală, conversaţie, limba maghiară – citire, scriere, gramatică, compunere, matematică, geometrie, geografie, istorie, drepturi şi îndatoriri civice, ştiinţele naturii, chimie, caligrafie, desen, cântat, lucru de mână, elemente de economie şi ed. fizică.
În incinta actualei Şcoli Gimnaziale Nr.1 (din Strada Republicii) funcţionează, începând cu anul 1952, Şcoala Medie de 10 ani (clasele VIII-X).
Dezvelirea plăcii comemorative cu ocazia împlinirii a 60 de ani de
Învăţământ liceal la Luduş, septembrie 2013
Şcoala Gimnazială Nr.1 Luduş
Treptat, această Școală Medie se transformă în liceu (cu clasele IX – XI) care va mai funcţiona până în toamna anului 1977, sub denumirile de Liceul de Cultură Generală Nr.1 şi de Liceul Industrial.
În clădirile fostului Liceu Nr.1 a continuat să funcționeze Şcoala Generală Nr.1 (clasele I-VIII, cu clase cu predare în limba română şi clase cu predare în limba maghiară).
Generații de elevi de-a lungul anilor
Şcoala Generală din Roşiori, care a fost o perioadă structură şcolară, aparţinînd de Şcoala Gimnazială Nr.1 Luduş, a fost construită între anii 1903 şi 1905, când statul maghiar a înfiinţat aici o colonie maghiară. Astăzi, această şcoală nu mai există, elevii deplasându-se la şcolile din Luduş.
Reţeaua şcolară
În prezent, Şcoala Gimnazială Nr.1 Luduş funcţionează ca unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
Programul şcolii
La Şcoala Gimnazială Nr.1 Luduş cursurile au loc într-un singur schimb, respectiv 8.00-13.00 ciclul primar şi 8.00-15.00 ciclul gimnazial.
Baza materială
La Şcoala Gimnazială Nr.1 Luduş, procesul instructiv-educativ se desfăşoară în cele 3 corpuri de clădiri, respectiv local I, local II, local III. Şcoala are un număr de 30 de săli de clase şi săli amenajate, precum: laboratorul de fizică-chimie, cabinetul de ştiinţe, cabinetul de informatică, unde funcţionează cu rezultate bune laboratorul AEL, un cabinet istorie, unde este amenajat un muzeu de istorie, un cabinet de limba română, un cabinet de matematică, un cabinet psihologie şi un cabinet profesor sprijin. Există o sală de sport nouă, construită prin program guvernamental şi o sală festivă (vechea sală de sport). În sala de sport funcţionează un cabinet medical şcolar, iar în Localul II există un cabinet stomatologic modern.
În anul 1988 a fost dată în funcţiune Platforma Geomorfologică, unică în ţară, concepută şi creată de către regretaţii profesori de geografie Micu Augustin şi Raţiu Liviu.
Prin cuprinderea Şcolii Generale Nr.1 Luduş în programul I.S.J. Mureş de dotare a şcolilor cu materiale didactice, au fost dotate laboratoarele de fizică-chimie, sala de sport, biblioteca şcolară, s-a îmbogăţit fondul de carte, s-a amenajat cabinetul psihologului şcolar şi cabinetul profesorului de sprijin.
În ultimii ani, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Luduş a primit în dotare microbuze pentru transportul elevilor din Roşiori.
Festivităţi de început şi de sfârşit de an şcolar - Şcoala Gimnazială Nr.1 din Luduş
Biblioteca Şcolii Generale Nr.1 Luduş datează din anul 1956, după 3 ani de la înfiinţarea Liceului de Cultură Generală Nr.1 Luduş. Volumul de carte a crescut astăzi aflându-se în biblioteca şcolară un număr de 18.350 de volume, 650 cititori anual şi abonamente la diferite publicaţii.
Întocmit, prof. dr. Berar Marcela